De la Londra
Putini stiu ca de cateva zile am venit la Londra pentru studii.
Am inceput de ieri cursurile; este mai greu, dar si mai interesant decat mi-am imaginat de la inceput. Imi place ce studiez — managementul durabil al mediului.
Vremea este ciudata — dupa zile in sir de soare si caldura, iata frig si ploaie. Astazi a dat grindina.
Am foarte putini colegi de specializare. Studentii sunt de toate culorile si marimile. Se pare ca in orasul asta albii reprezinta o minoritate. Sunt, pe langa englezii foarte amabili si zambareti, cohorte de pakistanezi, indieni, africani, asiatici, metisi, evrei, polonezi, turci, greci si Dumnezeu stie cate alte popoare. Cu parul pe moatze, dreaduri, turbane, creste de cocos, stil emo, sepci cu clape, val islamic, coafuri africane sau plete rebele; mai gasesti insa si oameni normali. Englezii. Care imi amintesc mult de neamurile lor, sasii.
Este murdar, mai putin in zonele bogate. Prima oara am stat intr-o zona de pakistanezi, care aveau o piata de strada — atat de murdara ca nu am crezut ca asa ceva este posibil. Apoi m-am mutat intr-o zona linistita, in vecinatatea terenurilor de golf.
Big Brother este peste tot. Numai camere de supraveghere.
Transportul este extrem de scump, imagineaza-ti ce inseamna pentru tine un bilet scump si apoi tripleaza pretul.
Some things from London – culturally very diverse. More littered than I expected. Surveillance cameras everywhere. Weird weather.
Speaking about the University I attend, I like the modules that are taught here. It’s what I really wanted.






Ma bucur ca ai ajuns si esti bine!

Chiar ma gandeam la tine ieri.
Te-ai acomodat cu nebunia de acolo?
Iti place senzatia de a fi printre atatia internationali?
Sunt cu ochii pe blogul tau!
Laura
Mersi Laura! ma simt acasa aici iar senzatia e grozava! Am doi colegi de specializare din Nepal, in rest, mai am pe cineva din Jamaica, Pakistan, Cape Verde si asa mai departe. Singura senzatie ciudata e ca albii sunt minoritari. Incepusem sa cer drepturi egale…
Haha!
Foarte tare!