Zece bariere de percepţie în ecologie

Am citit un articol al lui Luca Dezmir care a venit cu o idee foarte, foarte importantă: percepţia la nivel de societate.

Cine mă cunoaşte ştie că lucrez încet. Lucram la un material de ecologie destinat adolescenţilor. Nu am copiat texte de mâna a doua care îţi spun să foloseşti becuri ecologice şi să închizi apa. Mie îmi place să verific tot, chiar dacă ia timp.

Am căutat rădăcina răului în problemele de mediu. Am aflat-o. Este vorba despre exploatarea diferenţei dintre Percepţiile oamenilor şi Realitate.

Cum găselniţa mea se află foarte departe de grosul muncii ecologilor, voi rezerva ceva timp să îmi dau seama cum funcţionează. Apoi cineva va publica aceste lucruri.

Limbajul pe care îl folosim, interiorizat şi transformat în credinţe ne influenţează enorm percepţiile.

Am observat că in cazul mediului există bariere de percepţie:

• cuvântul “mediu” nu ne spune de obicei nimic. Este lipsit de conţinut concret.

• cuvântul “mediu” se asociază la mulţi dintre noi cu “probleme”. Dacă nu vrem probleme, nu vrem nici mediu.

• instructiunile care ni se dau sunt: redu, taie, economiseşte, stinge, închide, reciclează, nu aşa, nu aşa, nu aşa. Cumva chestiile astea nu sună bine… Abundenţa este mult mai atrăgătoare.

• Soluţiile ecologice pentru traiul zilnic sugerează sărăcie lucie.

• Focalizarea pe probleme gen antipoluare, anti-tăiat-copaci, anti-omorât-bietele-animale, ne bombardează cu mesaje negative, care au rolul de a ne îndepărta de obiectiv. Dacă vedem imagini cu dezastre, copac tăiat sau păsări pline de petrol pierdem din vedere ceea ce urmărim, adică odihna pe care ne-o produce plimbarea într-o pădure, vederea albatroşilor sau un apus de soare liniştit, departe de bâzâitul oraşelor.

• Ceea ce nu ne afecteaza direct nu ne interesează. Dacă avem o bubiţă ea contează mai mult pentru noi decât suprafaţa de pădure de mărimea Elveţiei defrişată în fiecare an sau cei j’de mii de morţi după tsunami.

• Simţurile sunt foarte uşor de înşelat. De exemplu, un pahar cu “suc de portocale” poate contine suc de portocale sau un amestec bine pus la punct de colorant, îndulcitor, acidifiant şi arome.

• Percepţiile determină prioritizarea. Un câmp cu pungi si PET-uri va determina o reacţia mai puternică decât unul poluat cu metale grele. De ce? DEŞI METALELE GRELE SUNT MULT MAI PERICULOASE DECÂT NIŞTE PET-URI, ELE NU SUNT PERCEPUTE PRIN INTERMEDIUL SIMŢURILOR. MAI CONCRET, ELE NU SE VĂD. DREPT CONSECINŢĂ, LI SE POATE ACORDA MAI PUŢINĂ IMPORTANŢĂ.

• Între atitudine şi exprimarea ei prin comportamente poate fi o diferenţă mare, uneori conştientizată, de multe ori nu. De pildă, eşti într-o mişcare de protecţie a animalelor dar porţi geantă şi pantofi din piele… nu se cade…

• Inerţia ca rezultat al obiceiurilor. De pildă în Râmnicu Vâlcea, oraş în care s-a introdus colectarea selectivă prea puţini o practică, pur şi simplu din lene sau ignoranţă. O maimuţă ar putea deosebi sticla de PET, dar de ce ajung PET-urile verzi în containerul pentru sticlă verde… ramane un mister.

Sunt mai multe decât cele zece. Dar toate la timpul lor…

A very important post about that way the environment is perceived by most. The word “environment”, in Romanian, is almost meaningless; it is connected with “problems”. The ecological advices and solutions are not respected because they suggest poverty: turn off, shut down, cut down etc. Focusing on the problems would never solve them. What we do not experience is out of our interest. Our senses and perceptions are very easy to cheat on. We prioritize based on immediate perception mostly. Between attitude and behavior can be a serious gap. And finally inertia is a great factor in keeping things go wrong.