Cercetare de piata

Din cauza supermarket-ului, in ultima vreme am ocolit piata de legume si fructe. Gandindu-ma ca in piata sunt lucruri care mai merita o sansa, mi-am stabilit traseul de plimbare pentru aceasta zi prin piete.

Asa ca m-am dus prin pietele agroalimentare din Ramnic nu cu scopul de a cumpara, ci pentru a-mi face o idee asupra a ceea ce se gaseste. Am facut o plimbare prin piata din cartierul Ostroveni si Piata Centrala. Din fericire, pietele sunt acoperite asa ca nu se pune problema lui “Daca ninge, Daca ploua…”Am privit oamenii. Mai ales femei intre doua varste, cu chipul brazdat de nevoi, dar si femei mai tinere si energice, barbati cu parul sur si batranele care la vremea lor par sa fi fost dragute. Haine modeste — cate-o geaca lucioasa, viu colorata, intredeschisa pentru a lasa sa se vada ociurile unui pulover tricotat, vechi de cine stie cand.

Arunc o privire la flori. Crizanteme taiate sau in ghiveci, la preturi care de care mai mari. Nu aratau toate prea grozav. Apoi m-am indreptat catre fructe, stanga-mprejur. Portocale, lamai, banane, gref, mere verzi, struguri de masa la preturi care de care mai “explodate”. Am pus ochii pe niste pere care aratau mai modest. Vad pretul… intreb de unde sunt perele…. din Olanda. Bine ca eu aveam asemenea par la tata, in fata casei… Destule fructe exotice, din acelea “standard” pe care oricine le poate lua din supermarket mai avantajos … Ma uit la cele romanesti.

In rest, sa vedem, cartofi, dispusi strategic, cei mari inspre cumparator, cei mici in spate. Cei mari erau mai scumpi decat cei mici. Mere multe. Mi-au facut cu ochiul niste mere “bot de iepure” din care mi-am si cumparat. Pretul mic, sanatoase (sper ca nu sunt de sub cosul fabricii) si gust bun. Rosii rotunjoare, dar mici. Castraveti in folie de plastic, probabil Codlea.

Dilemele pietei incep sa se iveasca totusi… am cautat produsele locale. Mere din soiuri mai deosebite, borcane cu bunatati — dulceturi, muraturi ca pe vremea bunicii, asa cum gasisem la polonezi. Nu am gasit decat niste mirodenii pentru muraturi si niste fructe mici si sanatoase la preturi foarte mici (sub 1 euro/kg) ( si de data asta sper ca nu au fost culese de pe marginea drumului european) — catina, macese, porumbe. Mi-am facut portia de porumbe, mici medicamente, bune la digestie si pline de vitamine.

Am gasit plante aromate, cimbru, cimbrisor, sovarf, busuioc si cateva altele. Am luat si sovarf si cimbru, placandu-mi mult aromele. Dar de ce nu toate? De ce trebuia sa iau de la supermarket ca marfuri de import din Italia? De exemplu, cei mai buni castraveti murati cred ca i-am gasit la bunica dinspre mama, Dumnezeu s-o ierte — un gust extraordinar si nu ma saturam de ei. Am gasit exact acelasi gust la castravetii murati din Polonia..

Cum am fost in copilarie mare pasionata de soiuri si varietati de legume si fructe, dau sa vad ce gasesc la… fasole Aveam 40 de varietati de fasole pe care le-am strans de-a lungul anilor pana sa intru la liceu. In piete erau doar cateva tipuri de fasole alba care nu e nici cea mai gustoasa, nici cea mai frumoasa, nici mai prietenoasa cu intestinul . Poate mai productiva. Ceapa, alta dezamagire, nu am gasit soiurile specific oltenesti numite “vlasita”… Au si ele rolul lor genetic, insa e greu sa desprinzi foitele de pe bulbi (Vlasita are partea subpamanteana compusa, ca si usturoiul, din bulbi mai mici sau “catei”)…

Alta problema ar fi originea produselor. De unde stiu eu ca salata nu e “made in Copsa Mica”, nu a stat in pamant plin de DDT sau alte “bunatati” asemnatoare? Ca mana care umbla prin cirese nu e FOARTE murdara? Ca gradina de legume nu e la 10 m de drumul national?

Asa ca imi mai planific inca un drum pana la supermarket unde o sa-mi iau mere din Polonia, banane din Ecuador, rosii din Turcia, cartofi din Cehia, salata si praz din Olanda, voi trece pe langa piata o data, inca o data, inca o data fara sa observ nimic…

Pana in ziua in care va aparea un anunt pe 1000 metri patrati ca pe locul pietei a aparut un supermarket cu o oferta irezistibila la deschidere.